Orașul Broșteni devine stațiune turistică de interes local
Guvernul se reuneşte vineri în şedinţă, pe ordinea de zi aflându-se, printre altele, un proiect pentru aprobarea atestării unor localităţi sau părţi din localităţi ca staţiuni turistice de interes naţional şi local.
Potrivit agendei Guvernului, Executivul ar putea aproba atestarea ca staţiune turistică de interes naţional a Zonei turistice a municipiului Baia Mare, judeţul Maramureş. Totodată, 14 localităţi sau părţi din localităţi din judeţele Harghita, Maramureş, Argeş, Bihor, Cluj, Covasna, Hunedoara, Suceava, Timiş, Tulcea, Vâlcea şi Vrancea ar urma să fie atestate ca staţiuni turistice de interes local. Hotărârea mai prevede şi modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice.
Se aprobă atestarea ca stațiuni turistice de interes local a următoarelor localități sau părți din localități:
a) comuna Lerești, județul Argeș
b) Zona turistică Vârtop-Nucet, județul Bihor
c) comuna Sâncraiu, județul Cluj
d) comuna Sita Buzăului, județul Covasna
e) Zona turistică a orașului Vlăhița, județul Harghita
f) Zona turistică Cincis-Cerna, comuna Teliucu Inferior, județul Hunedoara
g) comuna Râu de Mori, județul Hunedoara
h) Zona turistică a comunei Șișești, județul Maramureș
i) comuna Ieud, județul Maramureș
j) orașul Broșteni, Județul Suceava
k) comuna Fârdea, județul Timiș
l) comuna Murighiol, județul Tulcea
m) Zona turistică a comunei Costești, Județul Vâlcea
n) comuna Urechești, județul Vrancea
Localitatea Broșteni îndeplinește criteriile minime obligatorii pentru atestarea stațiunilor turistice
de interes național și întrunește un punctaj de 160 puncte la criteriile suplimentare, față de de
minimul de 90 de puncte necesare pentru atestarea ca stațiune turistică de interes local.
Orașul Broșteni este poziționat în sud-vestul județului Suceava, la granița cu județele Neamț și
Harghita, în partea de sud-est a bazinului Dornelor, pe cursul mijlociu al râului Bistrița,
împrejmuit de munții Bistriței și munții Stânișoara. Este format din localitatea Broșteni (reședință)
și localitățile componente: Hăleasa, Lungeni și Neagra, Cotârgași, Dârmoxa, Frasin, Holda,
Holdița și Pietroasa.
Orașul Broșteni se află în aria de influență urbană a municipiului Vatra Dornei, fiind situat la o
distanță de 52 km de acesta.
Localitatea se învecinează la nord cu comunele Crucea şi Ostra din judeţul Suceava, la sud
comuna Bilbor din judeţul Harghita, la est comuna Borca din judeţul Neamţ iar la vest comuna
Panaci din judeţul Suceava.
Principala cale de acces rutieră este D.N. 17 B care traversează localitatea și face legătura cu
orașele: Vatra Dornei, Piatra-Neamt, Bicaz, Tg. Neamț.
Legătura cea mai apropiată cu reședința de județ, municipiul Suceava ce se află la 100 km
depărtare, se face pe pe D.J. 177A peste vârful Puzdra. Acest drum asigură accesul și spre alte
localități importante ale județului cum ar fi orașele Gura-Humorului, Frasin și Câmpulung
Moldovenesc.
Vechimea localitatii se pierde în negura vremii, neexistând date certe legate de primele așezări
din această zonă. Atraşi de poziţia strategică a locurilor ce le oferea adăpost împotriva năvălirilor
din afară sau a imixtiunii autorităţilor în viaţa lor, având la îndemână materiale de construcţie,
lemnul pădurilor şi rocile, precum şi posibilitatea de a-şi obţine hrana, creșterea animalelor, vânat,
pescuit, locuitorii au întemeiat aşezări stabile în poiene, pe terase şi în luncile înguste ale Bistriţei,
care au constituit nucleul localităţilor de astăzi.
Cadrul natural al oraşului este strâns legat de valea Bistriţei. Acest hidronim de origine slavă
desemnează o apă repede, vijelioasă şi este des întâlnit pe teritoriul ţării noastre.
Cei mai vechi locuitori se pare ca au fost dacii liberi care au putut scăpa de dominația romană.
Acolo unde informaţiile arheologice şi documente lipsesc sau sunt deficitare, toponimia devine
mărturie şi conservă amintirea aşezărilor, distruse pe măsura trecerii timpului. Astfel se păstrează
nume de locuri ca Măguricea, Runc, Podirei sau Preluci. Numele satelor: Cotârgaşi, Neagra,
Dârmoxa, Pietroasa derivă de la hidronimele cu aceleaşi nume, de-a lungul cărora sunt aşezate.
Satul Lungeni derivă de la numele locuitorilor care l-au întemeiat, care s-au aşezat aici, şi anume,
familia Lungu.
Cea mai veche mențiune documentară care se referă direct la zona Broștenilor este documentul
dat de domnitorul Moldovei, Moise Movilă la 26 octombrie 1630, reprodus mai apoi și de N.
Iorga.
Din punct de vedere geomorfologic zona aparţine Munţilor Bistriţei, Masivul Grinţieşu. Teritoriul
oraşului se suprapune pe următoarele masive: -partea de N pe Masivul Rarău şi pe Masivul
Dârnaru; -partea de V-NV pe Masivul Călimănel; -partea de centru – V pe Masivul Omu; -toată
partea centrală pe Masivul Grinţieşu Mic; -partea de E pe Masivul Budacu.
Configurația reliefului din zona orașului este muntos – înaltă, predominanți fiind munții care
acoperă 85% din teritoriu, un procent de 12% fiind zonă de deal și doar 3% teren arabil.
Versantul drept al Bistriţei este acoperit cu vegetaţie arboricolă constituită printr-o pădure de
răşinoase, pajişti şi poiene, fapt ce diminuează fenomenele erozionale.
Vârfurile montane mai înalte sunt Grințieșul – 1754 m, Pietrosul – 1702 m, Jireapărul – 1607 m
și Barnarul – 1699 m. Panta medie este de 25° şi variază între 5° şi 40°, rareori apărând pante
acidentate şi abrupte.
Reţeaua hidrografică este caracteristică regiunilor muntoase. Orașul este străbătut de la un capăt
la altul de Râul Bistrița, în care se varsă pârâiele: Barnar, Holda, Holdița, Neagra, Negrișoara,
Cotârgași.
Cel mai important pârâu este Neagra care formează axul hidrografic al bazinului în lungime de
50 km. Pârâul Cotârgaşi în lungime de 9 km formează axul hidrografic al bazinului situat pe
versantul stâng al Bistriţei. Geologia localității cuprinde fâșia cea mai vestică a Carpaților
Orientali, respectiv fâșia cristalină și fâșia flișului. Morfologia terenului asigură o scurgere rapidă
a apelor meteorice, care sunt drenate de către cursurile de apă ce străbat perimetrul.
Sub aspectul compoziției chimice, apele din cadrul perimetrului intră în clasa apelor
bicarbonatate. Un studiu realizat în 2020 despre ape minerale din Bazinul Dornelor arată că în
zona Broșteni există zăcăminte de ape minerale – ape carbogazoase și sulfuroase.
Apele carbogazoase sunt apele minerale cu un conţinut mic de C02 liber (circa 1 g/1), în Bazinul
Dornelor fiind identificate 103 iviri de ape carbogazoase, dintre care 91 sunt izvoare naturale iar
celelalte sunt rezultate din foraje sau lucrări miniere. Din punct de vedere chimic, sunt ape
bicarbonatate calcice magneziene sau alcaline, având drept componenţi principali CO2, N2, O2,
gaze rare etc. Dintre izvoarele sulfuroase pot fi valorificate pentru o cură internă izvoarele
sulfuroase de la Broşteni, în Bazinul Dornelor fiind identificate 37 de astfel de izvoare.
Cadrul natural este favorabil practicării drumeţiei montane.
Traseele turistice montane sunt:
- Broşteni – șaua Arşiţa Rea (1230 m) — sub vârful Găina (1348 m) — șaua Dosul Muntelui (1240
m) — vârful Şlopăţul (1695 m) — vârful Budacu (1859 m) — şaua Cristişor (1503 m) — șaua
Țibles (1569 m; - Broșteni – Vârful Grințies – 1.754 m (Munții Bistriței).
- Orașul Broșteni și împrejurimile dețin un potențial turistic deosebit, păstrând din atmosfera unui
oraș liniștit și promovând imaginea unui loc de poveste, cu un farmec aparte, dar și de patrimoniul
construit de-a lungul istoriei orașului, muzee, biserici, monumente, care constituie patrimoniul
cultural de mare valoare și importanță regională și națională, la aceasta adăugându-se elementele
de patrimoniu imaterial (tradiții, obiceiuri, gastronomie, etc.).
-Biserica din lemn Sfântul Nicolae din Broșteni – cunoscută și sub denumirea de Biserica Muzeu
„Ion Creangă”, care datează din anul 1779. Este construită din lemn de brad cu întărituri din
lemn de tisă și cuie forjate de meșteri fierari. Planul este în formă de cruce, caracteristic bisericilor
din lemn din zona Maramureşului, care se găseşte şi la bisericile de pe valea Bistriţei. Are un
pridvor deschis, în formă pătrată, cu uşorii sculptați care se păstrează şi astăzi. Interiorul are
lungimea de 13,50 m şi lăţimea de 5 m, în dreptul stranelor.
În trecut a avut dublu rol, de biserică parohială și școală. Biserica a fost folosită ca biserică de
enorie, până aproape în 1900 şi are importanţă, în afară de vechimea ei, şi pentru faptul că aici a
învăţat marele nostru povestitor Ion Creangă sub îndrumarea învăţătorului N. Nanu, a cărui
mormânt se află în faţa bisericuţei. Astăzi lăcașul de cult adăpostește câteva piese de muzeu cu
vechime de peste 200 de ani, precum și icoane pictate pe lemn de renumiții pictori Tătărăscu,
Grigorescu și Tonița. Biserica este monument istoric și a fost inclusă în Ruta Națională a
Bisericilor de Lemn și premiată în cadrul concursului Destinații ale Turismului Cultural Durabil
2021. - Casa administratorilor Domeniilor Coroanei – casa a fost construită în anul 1895 în perioada în
care Broșteniul era proprietatea regelui Carol I. - Școala din Holda, a fost construită în 1905 cu cheltuiala învăţătorului S. T. Kirileanu, fiu al
satului și serveşte şi astăzi ca local de şcoală pentru elevii din acest sat. - Piatra „Ion Creangă” – piatră simbolică ce face referire la scena din opera „Amintiri din
copilărie” în care casa Irinucăi este dărâmată de un bolovan.
Inscripţiile runice de pe muntele Goia – În satul Cotârgaşi, pe muntele Goia, sunt două piscuri de
piatră pe care bătrânii le denumeau “bouri”. Pe aceste pietre există unele semne incizate şi unele
scrieri ale căror caractere nu au putut fi descifrate din cauza eroziunii lor în timp. Bătrânii spun
că ele reprezentau pietrele de hotar între braniştea mănăstirii Voroneț şi cea a mănăstirii Slatina. - „Piatra scrisă” de pe Muntele Goia – a fost o piatră de formă paralelipipedică, având lungimea de
- aproximativ 3 metri, înălţimea de aproximativ 2 metri şi lăţimea de 1,5 metri. Piatra are inscripţii
- runice însă, din păcate ea a fost aruncată în aer și în astăzi se mai păstrează bucăți de stâncă unice,
- pe care se pot desluși încă vechile inscripții.
- Crescătoria de cerbi de la Dârmoxa, situată în satul Dârmoxa, la cota 1250 m, în Munţii Bistriţei,
în Poiana Cerbilor. În acest loc de poveste, cerbi și căprioare se pot admira dintr-un observator
special amenajat. În complexul de la Dârmoxa se pot degusta preparate tradiționale. Tot aici a
fost amenjată și o tiroliană. - Căminul Cultural Principele Nicolae, este o construcţie cu parter şi etaj, în stil elveţian cu unele
influenţe autohtone, cu terasă la parter şi balcon larg, deschis la etaj. Pe parcursul timpului a
suferit modificări interioare ea servind ca sediu unor instituţii ce au existat în Broşteni. - Monumentul eroilor din Broşteni, construit în 2003 în fața liceului, pe DN 17B. La baza
frontispiciului sunt trecuţi 106 eroi căzuţi în Primul Război Mondial. - Biserica din piatră Sf. Nicolae, în care Regele Ferdinand I, Regina Maria, Regele Carol I și
Regina Elisabeta sunt pictați în mărime naturală. - Clădirea Primăriei Broșteni – clădirea care datează din anul 1880.
Alte atracții turistice: pistă de tubig – care funcționează atât vara cât și iarna, patinoar – deschis pe
perioada sezonului rece, tiroliene – 2 tiroliene funcționează în Poiana Cerbilor de la Dârmoxa,
izvoare de apă pucioasă zona Neagra, izvorul de apă minerală zona Neagra, păstravării,
meșteșugari (țesători, pielari, tăbăcari, aplicultori, meșteșugari în prelucrarea lemnului rotund și
a produselor finite), fond de vânătoare și pescuit.
Sărbători şi tradiții cu specific local: – Ziua Orașului Broșteni, se organizează în fiecare an în
perioada august-septembrie;- Festival de obiceiuri și tradiții de iarnă;- BroFest – festival care are
loc vara; – Hramurile satelor, bisericilor și mănăstirilor.
Potențialul turistic al zonei se reflectă în condițiile deosebit de favorabile oferite pentru
practicarea unei game variate de forme: turismul cultural și ecumenic, turism activ, turism
gastronomic, turism de evenimente, de agrement și recreere, istoric, de afaceri și de tranzit,
sportiv, turism de poveste, ecoturism etc.
Documentația transmisă de Consiliul Local al Orașului Broșteni este în conformitate cu
prevederile Hotărârii Guvernului nr.852/2008 pentru aprobarea normelor și criteriilor de atestare
a stațiunilor turistice, cu completările și modificările ulterioare și a fost aprobată prin Hotărârea
Consilului Local al Orașului Broșteni , județul Suceava nr. 25 din 30.03.2023.
