Deputatul PNL de Suceava, Ioan Bălan, și-a exprimat dezamăgirea că nu a existat un proces real de consultare cu reprezentanții comunităților naționale, inclusiv cea română, înaintea adoptării de către Rada Supremă a Ucrainei a Legii privind minoritățile naționale (comunitățile) din Ucraina.
„Adoptarea recentă de către Rada Supremă a Ucrainei a Legii privind minoritățile naționale (comunitățile) din Ucraina a trezit un interes firesc din partea întregii societăți românești. În calitate de Președinte al Grupului de prietenie cu Ucraina din Parlamentul României, am urmărit îndeaproape procesul politic și administrativ care a dus la votul din Radă din 13 decembrie 2022.
Suntem conștienți că ameliorarea cadrului legislativ ucrainean circumscris protejării drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale din Ucraina răspunde unei necesități obiective, semnalate în repetate rânduri de toți reprezentanții comunității române din țara vecină, cât și de către Parlamentul României.
În cursul vizitei la București, în perioada 8-10 noiembrie 2022, a delegației Grupului de prietenie cu România din Rada Supremă, am discutat aprofundat pe acest subiect și am exprimat cu claritate așteptările noastre privind adoptarea unui text de lege care să stabilească standarde europene în materie de protecție a drepturilor identitare, inclusiv a celor lingvistice, pe baza unui proces substanțial și intens de consultare cu reprezentanții comunităților naționale din Ucraina, inclusiv cu cea română.
În același timp, perfecționarea cadrului legislativ privind drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale din Ucraina, precum și reformarea mecanismelor de implementare a acestuia, reprezintă una din recomandările-cheie formulate de Comisia Europeană în Opinia sa din 17 iunie 2022, care a stat la baza acordării în beneficiul Ucrainei a statutului de stat candidat la aderarea la Uniunea Europeană.
Pe baza îndeplinirii de o manieră sustenabilă și verificabilă a tuturor acestor recomandări, Statele Membre pot lua o eventuală decizie de deschidere a negocierilor de aderare cu Ucraina. Prin urmare, aducerea la standarde europene a cadrului legislativ în materia protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale din Ucraina este o componentă esențială a agendei europene a Ucrainei, a angajamentelor asumate de autoritățile ucrainene în procesul de integrare în UE.
Îmi exprim dezamăgirea că așteptările noastre privind derularea unui proces real de consultare cu reprezentanții comunităților naționale, inclusiv cea română, nu și-au găsit ecoul potrivit și așteptat. Înțelegem pe deplin amplitudinea suferinței și a tragediei prin care trece Ucraina și poporul ucrainean, victime ale războiului de agresiune declanșat de Federația Rusă și suntem conștienți de limitările obiective astfel impuse, dar consider că ar fi putut fi făcute eforturi pentru un dialog pe fond, deschis și onest cu cei care sunt în primul rând vizați de noile prevederi – persoanele aparținând comunităților naționale din Ucraina, inclusiv cea română.
De asemenea, am fost surprinși de accelerarea nejustificată de factori obiectivi a procesului de legiferare, în condițiile în care nu existau termene constrângătoare, dinainte stabilite, pentru finalizarea procesului de ameliorare a legislației în domeniu.
În aceste condiții, votul final în Rada Supremă a avut loc înainte de primirea punctului de vedere avizat al Comisiei de la Veneția. Consider că această opinie, venită din partea unui for cu vastă experiență în materia standardelor respectării drepturilor și libertăților fundamentale, inclusiv ale persoanelor aparținând minorităților naționale, ar fi contribuit substanțial la remedierea neajunsurilor din textul votat pe 13 decembrie.
Din această perspectivă, susținem necesitatea ca aspectele care sunt în continuare problematice în textul legii adoptate, astfel cum au fost semnalate de reprezentanții comunității române și de MAE român, a cărui poziție publică o susținem pe deplin, să fie remediate cât mai curând prin dialog deschis cu aceștia și cu România, pe baza expertizei Comisiei de la Veneția, având în vedere și faptul că legea prevede că va intra în vigoare în termen de 6 luni.
Ca vecini și prieteni apropiați ai Ucrainei, suntem deschiși pentru utilizarea tuturor canalelor de dialog și a mecanismelor de cooperare parlamentară pentru identificarea în comun de soluții adecvate pentru toate aspectele de pe agenda bilaterală cu Ucraina.
Rămânem angajați în direcția construirii unei relații de încredere, sincere și solide, orientate spre construirea viitorului nostru european comun. Comunitatea română din Ucraina, ca și cea ucraineană din România, contribuie nemijlocit la apropierea dintre țările noastre, la promovarea mai aplicată a proiectelor noastre comune.
Suntem astfel datori să construim și să aplicăm cele mai înalte și generoase standarde pentru afirmarea drepturilor persoanelor aparținând minorităților noastre înrudite. Aceasta este o contribuție absolut necesară la dezvoltarea plenară, în spirit european, a relațiilor dintre țările noastre”, a declarat Ioan Bălan.
